Rss

De ce nici o companie româneasca nu are un contract direct de achiziţie gaze cu GAZPROMUL?

Nici un Guvern, Minister sau companiei românească nu a reuşit în ultimii 14 ani, abordarea importului gazelor printr-un contract direct cu GAZPROM şi probabil nu se va întâmpla nici în următorii ani. Această situaţie se datorează exclusiv oficilităţilor române care în anul 2000 au „fabricat” ruperea convenţilor existente între România şi Rusia, şi au dat curs liber intermediarilor şi creşterii preţului gazelor de import în România.

La 25 octombrie 1996, s-a încheiat la Moscova, Convenţia între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse, privind extinderea capacităţilor conductelor de tranzit gaze pe teritoriul României pentru creşterea livrărilor de gaze naturale din Federaţia Rusă în terţe ţări şi în România, aprobată prin HG 1369/1996 şi publicată în MO 339/11.12.1996.

Conform ART. 2 din HG 1369/1996 « Regia Autonomă a Gazelor Naturale “Romgaz” Medias va întreprinde măsurile necesare pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor Convenţiei între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse ».

Convenţia între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse aprobată prin HG 1369/1996, stabilea căteva măsuri  efective :

–          conform art. 1 din Convenţie : „Partea rusă va asigura condiţiile pentru livrările de gaze naturale din Federaţia Rusa în România, partea română va asigura condiţiile de tranzit pe teritoriul României

–          conform art. 2 din Convenţie : „crearea unei societăţi pe acţiuni “Romgaz” – R.A. şi RAO “Gazprom” în România, în conformitate cu legislaţia romana, al carei obiect de activitate va fi cumpărarea gazelor naturale rusesti şi vînzarea lor ulterioara consumatorilor diferitelor sectoare economice din România.

Preţul gazelor din Federaţia Rusă era coborât până în anul 2000 urmare a dublei mize din contractul existent : interesul românilor de a avea gaze ieftine şi cel al rusţilor de a avea tarife mici de transport pe teritoriul României.

Cel mai important aspect al convenţiei era stabilirea unei corelaţii între activitatea de tranzit a gazelor pe teritoriul României şi activitatea de import gaze, inclusiv sub aspectul negocierii preţurilor gazelor de import şi  a negocierii tarifelor de transport. Acest aspect aducea o creştere a puterii de negociere a preţului gazelor importate, fapt sesizat de către celelalte ţări din jurul României, care au menţinut convenţile şi aceste corelaţii. Acest avantaj a fost jucat în repetate rânduri de Ucraina, care a reuşit să obţină preţuri mai avantajoase la gazele naturale importate, la momentele când intenţiona să crească tarifele de tranzit a gazelor prin această ţară.

Convenția stabilea la art. 9 « Părţile recunosc ca, pentru realizarea colaborării prevăzute în prezenta convenţie, sînt responsabile următoarele organizaţii: din partea română – “Romgaz” – R.A. şi  din partea rusă – RAO “Gazprom” și la art 15. În cazul reorganizării “Romgaz” – R.A. şi/sau a RAO “Gazprom”, părţile vor stabili succesorii de drept care vor asigura îndeplinirea integrală a contractelor şi a acordurilor semnate în conformitate cu prezenta convenţie.

Urmarea reorganizării prin divizare a fostei SNGN Romgaz S.A., conform art.1. din HG nr. 334/2000, Romgaz se desființează şi:

se infiinţează următoarele societăţi comerciale:
a) Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale “Transgaz” – S.A;

b) Societatea Comercială de Explorare şi Producţie a Gazelor Naturale “Exprogaz” – S.A;
c) Societatea Comercială de Distribuţie a Gazelor Naturale “Distrigaz Nord” – S.A;
d) Societatea Comercială de Distribuţie a Gazelor Naturale “Distrigaz Sud” – S.A;
e) Societatea Naţională de Depozitare Subterană a Gazelor Naturale “Depogaz”,

În urma desființării ROMGAZ în anul 2000, Guvernul României trebuia să numească societate care să înfăptuiască măsurile stabilite prin Convenție : numirea unei societăți ca succesoare de drept a ROMGAZ., care să realizeze elementele convenite : importul de gaze direct de la GAZPROM și realizarea unei societăți mixte cu capital român și rusesc care să lucreze ca intermediar pe piața din România.

Renunţarea la importul direct din Federaţia Rusă, a fost premeditată de către oficialii români în anul 2000.

Această omisiune a fost una premeditată deoarece, Guvernul (Guvernenele) a stabilit succesoare pentru unele părţi din Convenţie prin :

–          HG 479/2000 publicată în MO 269/2000 a numit TRANSGAZ, ca fiind societatea care va «continua colaborarea prevăzută în cadrul Convenţiei privind construirea unei conducte pe teritoriul Republicii Socialiste România pentru tranzitarea de gaze din Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice în Republica Bulgaria »

–          HG 656/2001 publicată în MO 436/2001 a numit TRANSGAZ, ca fiind societatea care va „întreprinde măsurile necesare pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor convenţiei  menţionate la art. 1”, respectiv privind continuarea colaborării cu GAZPROM privind tranzitul de gaze.

Renunţarea la importul direct din Federaţia Rusă de către o companiei de stat, s-a făcut cu scopul de a prelua acest contract de o firmă privată din România.

Modificările legislative româneşti, realizate în anul 2000, au fost de aşa natură încât să permită transferul contractelor de import gaze cu GAZPROMUL de la ROMGAZ la o altă firmă privată. Faptele au făcut ca GAZPROMUL să joace o carte mai inteligentă și să determine impunerea pe piața din România nu a intermediarului dorit de români (băieţii deştepţi), ci a celor doriţi de el.

România a fost singura ţară din Europa de Est care a rupt (din proprie iniţiativă) corelaţia preţ gaze de import – tarif de tranzit, care permitea obţinerea de preţuri mici la gazele importate şi a permis accesul intermediarilor.

Astfel, pentru o perioadă de 30 de ani capacitățile de import gaze în România, la nivelul celor convenite în Convenția dintre GAZPROM și ROMGAZ din anul 1996, sunt contractate de două firme cu capital rusesc:

– Wintershall Elveţia, cu capital Gazprom, cu scopul de a furniza gaze naturale ruseşti în ţări din Europa.
– Imex Oil este deţinută de firma Conef, care este controlată de Vimerco, acţionarul majoritar al producătorului de aluminiu Alro Slatina.

Distrugerea relaţionării preţului gazelor importate şi gazele tranzitate prin România, a determinat suprapreţuri la gazele din import în ultimii 14 ani.


Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home/dumitruc/public_html/wp-content/plugins/facebook-like-and-comment/comments.php on line 21