Rss

Haos pe piața servicilor de transport gaze!

imagesCodul rețelei în ultimii ani a fost văzut pe rând ca: un moft, o sperietoare, o speranță, o necesitate, un indicator, o ambiție. Niciodată nu a fost privit ca un instrument indispensabil unei piețe liberalizate, înțeles, respectat și asumat de toate părțile, ceea ce determină astăzi, ca acesta sub mâna unor oameni, să facă mai mult rău decât bine.

În data de 20 ianuarie 2016 se publicau modificările la Codul Rețelei Sistemului de Transport Gaze, care în mod paradoxal ANRE a hotărât că se vor aplica retroactiv.

Un alt paradox al actului care modifca Codul retelei era faptul că alocarea în punctele de intrare în sistemul de transport, în fapt să nu fie o alocare, ci o declarație a utilizatorului sistemului de transport. Dincolo de anormalitatea situației ca un furnizor (dintr-un birou) care nu are nici un instrument de alocare în contractele de vânzare cumpărare gaze (în aceste contracte existând în general o clauză prin care părțile delegau TRANSGAZ ul să facă această alocare în punctele de intrare în SNT), să-i “spună” TRANSGAZUL-lui cea a transportat în luna precedentă, apare și faptul că se încalcă art. 1678 din Codul Civil “atunci când vânzarea are ca obiect bunuri de gen (i.e. gaz natural), proprietatea se transferă cumpărătorului numai după individualizarea acestora prin predare, cântărire, măsurare ori prin orice alt mod convenit sau impus de natura bunului“.

Având în vedere că în toate punctele de intrare în Sistemul de Transport Gaze se realizează o singură masurătoare pentru o cantitate care aparţine mai multor clienţi, numai prin măsurare nu se poate “individualiza” cantitatea de gaze pentru fiecare vânzător şi cumpărător din acel punct, conform Codului Civil. Codul Civil permite construcția unei soluții juridice: stabilirea prin intermediul unui act normativ a unei metode care să permită individualizarea cantității de gaze măsurate. Spre exemplificare într-un punct de intrare în Sistemul de Transport Gaze se pot găsi până la 10 furnizori care cumpără și vând gaze prin același punct și în același timp, dar se face o singură măsurătoare pentru întreaga cantitate. Asigurarea “individualizării” prin Declarații pe proprie răspundere, nu este suficientă deoarece acestea pot afecta “individualizarea” unei a treia, a patra etc. pereche de vânzători-cumpărători care se găsesc în acel punct şi cărora trebuie să li se împartă din aceaşi cantitate de gaze măsurată o singură dată “la grămadă”. In fapt prin această practică unilaterală nu se respectă echitatea și corectitudinea alocării unor mărfuri de gen.Practica pe plan internațional folosește noțiunea de “alocare” ca metodă legală prin care se realizează individualizarea cantității tranzacționată într-un punct în care se realizează tranzacționarea gazelor între mai mulți clienți. Alocarea este o metodă de a “împărții” cantitatea efectiv măsurată între mai mulți cumpărători, într-un mod echitabil și transparent.Recomandările de bună practică ale European Association for the Streamlining of Energy Exchange – gas (EASEE GAS), elaborate în data de 18 februarie 2009 în Common Business Practice, Interconnection Agreement stabilesc mai multe metode de alocare (individualizare) a cantităților măsurate, care puteau fi preluate și aplicate în acte normative pe piața de gaze (codul rețelei de transport, codul pieței etc.).

În urmă cu doi ani atrăgeam atenția într-un material publicat: Consecinţele nerezolvării acestei situaţii (introducerea mecanismelor de alocare conform Codului Civil), prin completarea corespunzătoare a Legii 123/2012, pot determina prejudicii majore în piaţă, prin invocarea încălcării articolului 1678 Cod Civil. În prezent modul în care a fost stabilită să se realizeze individulizarea cantităților pe punctele de intrare prin Ordinul nr. 1/2016 pentru modificarea codului rețelei, permit utilizatorilor sistemului de transport să conteste corectitudinea individualizării (alocării) cantităților de gaze și implicit să conteste dezechilibrele din sistemul național de transport, dar și depășirea de capacitate.

Notificările transmise de Transgaz utilizarilor sistemului de transport privind penalitatea care trebuie plătită pentru depășirea capacității de transport în luna decembrie 2015, conțin câteva aspecte, care pun sub semnul întrebării pretinsa penalitate:

– contractele pentru servicii de transport semnate între utilizatorii sistemului de transport și TRANSGAZ, au convenit că rezervarea de capacitate este zilnică pe întregul an gazier.

– modificările la codul rețelei de transport (art. 3 alin 1 din Ordinul 1/2016), prin care se stabilește renunțarea la rezervarea de capacitate zilnică și trecerea la capacitate lunară, trebuia să aducă semnarea unui Act Adițional la Contractul existent și implicit să permită părților redimensionarea capacității contractate în funcție de nouă filozofie-rezervarea lunară a capacității pe puncte de intrare în sistemul de transport gaze. În fapt trecerea de la o capacitate zilnică la o capacitate lunară nu se poate face prin adunarea aritmetică, cele două tipuri de capacități fiind radical diferite. Capacitatea zilnică într-un system se referă la vârfurile de consum zilnice pe care respectivul system trebuie să fie capabile să le preia, în timp ce o capacitate lunară face referire la o medie. Astfel, vârfurile zilnice pot să fie de 2-5 ori mai mare decât nivelul unei capacități de rezervare lunară în sistemul de transport gaze.

Schimbarea filozofiei capacității, prin trecerea de la capacitate zilnică la capacitate lunară, impunea, în mod obligatoriu schimbarea Metodologiei de stabilire a tarifelor de capacitate, având în vedere că se modifică variabilele care au stat la baza întocmirii metodologiei rezervării zilnice/orare a capacității. Dar o modificare a metodologiei de tarifare, necesita modificarea tarifelor de capacitate pe care operatorul de transport le poate aplica în contractele de servicii de transport (pentru întreaga capacitate rezervată nu doar pentru capacitatea de transport depașită).

Astfel, nu doar depășirea de capacitate și penalitățile pentru depășirea de capacitate, ci chiar valabilitatea tarifului de transport sunt puse sub semnul întrebării prin schimbarea unilaterală a modului de rezervare a zilnică a capacității și considerarea rezervarea ca fiind lunară lunară.

Elementele semnalate aici pot determina contestarea servicilor de transport prestate de către TRANSGAZ începând cu luna decembrie 2015 (depășirea de capacitate, dezechilibrul sau chiar ănsăși serviciul de transport) și vin în întărirea ideii că nu se mai poate recurge la modificări în pripă, la corecturi și reveniri ale actelor normative ci este necesară sustinerea proiectului de țară pe care l-am lansat : Punct și de la capăt pe piața de gaze.