Rss

32 de ani de la explozia conductei de transport gaze Ardeal-Onesti

imagesS-au implinit 32 de ani de la cel mai dramatic accident din activitatea de transport gaze. Zeci de case din satul Ferastrau-Oituz, au fost arse dinpreuna cu proprietarii acestora, in urma exploziei din noaptea de 1 spre 2 Aprilie 1984, a conductei de transport gaze care trece prin apropierea acestuia.

Apreciez ca modul in care se desfasoara in present lucrurile in activitatea de transport gaze, cu programe de reparatii executate in proportie de 20%, cu materiale indoielnice etc.,  sub o singura deviza “sa reducem cheltuielile pentru a ne lua bonusurile” pot readuce oricand evenimente similare.

Acest material este documentat si realizat impreuna cu prietenul meu Flavius Dordea, caruia vreau sa I multumesc pentru efortul depus in a colecta aceste informatii.

La inceputul anilor ’50 productia gazelor naturale se realiza din zacaminte proprietatea statului fie prin intreprinderea ACEX-Administratia Comerciala pentru Prospectiuni si Explorari Miniere, cazul perimetrelor din regiunea Manesti-Vladeni, fie pe cale de concesiune facute catre intreprinderi cu participarea statului asa cum era cazul zacamintelor din Transilvania exploatate de catre Societatea Nationala de Gaz Metan SONAMETAN. La inceputul aceluiasi deceniu s-a luat decizia proiectarii si construirii unui Sistem National de Transport Gaze Naturale radial pornind din centrul Transilvaniei catre toate zonele tarii.

Batani-Onesti accident tehnic aprilie 1984 02-1

Astfel, in anul 1956 incepe constructia conductei magistrale 20” Vest I Botorca-Hateg-Arad in lungime de 330 km, urmata in anul 1959 de magistralele 12”x210km Nord I Sarmasel-Cormenis-Satu Mare 210km si 28”x275km Est I Tigmandru-Onesti-Roman.

Realizarea conductei Est I cu diametrul exterior 711mm reprezenta o premiera nationala fiind prima magistrala de transport gaze naturale din otel cu diametrul mai mare de 500mm, o dimensiune maxima pana in acel moment.  

Trebuie mentionat faptul ca din aceasta magistrala gazele naturale preluate din bazinul Transilvaniei urmau sa alimenteze zonele de consum Onesti, Piatra Neamt, Roman, Iasi si Botosani.

Batani-Onesti accident tehnic aprilie 1984 02-2

Volumul noilor descoperiri si cresterea cererii de gaze naturale de la inceputul anilor ’60 impune amplificarea directiilor de transport astfel ca intro perioada scurta de timp se pun in functiune magistralele 24”-20”x180km Vest II Coroisanmartin-Hateg, 20”x125km Nord II Sarmasel-Baia Mare, 20”x140km Tigmandru-Rasnov. In paralel se finalizeaza lucrarile de constructie a magistralei 20”x235km Ticleni-Bucuresti si a magistralei 20”x185km Sendreni-Bucuresti.

Amplificarea sistemului de transport Est se realizeaza in mai multe etape: 1961 conducta 20”x185km Onesti-Sendreni; 1965 punerea in functiune a statiei de turbo-compresoare Batanii Mari si prelungirea conductei Est spre Bucuresti; 1970-1973 constructia si punerea in functiune a conductei Est II 32”x315km Coroisanmartin-Batani-Onesti-Sendreni; 1976 punerea in functiune a statiei de turbo-compresoare Onesti. Traseul ales pentru magistralelor Est I si Est II a prezentat cateva provocari care trebuie amintite:

·         zone de traseu cu agresivitate mare si foarte mare a solului (zona izvoarelor de ape minerale din judetul Covasna)

·         traversarea pasului Oituz (aproximativ 50 de traversari aeriene de cursuri de apa)

·         traversarea aeriana a raului Siret la Cosmesti si Sendreni in solutie traversare suspendata pe cabluri cu deschiderea de aproximativ 750m considerate “lucrari de arta pe conducte magistrale de transport gaz”.

Batani-Onesti accident tehnic aprilie 1984 03

Utilizarea conductelor din otel pentru transportul unor volume mari de gaze naturale catre consumatori industriali si populatie reprezinta un mod eficient si sigur de transport in ceea ce priveste impactul aspura mediului si al populatiei. Transportul in conditii de siguranta al gazelor naturale este (ar trebui sa fie) principiul de baza al operarii conductelor de gaz, iar respectarea acestuia se face printrun efort continuu depus de expertii implicatii in toate fazele de viata ale unei asftel de infrastructuri: proiectare, executie, operare si scoatere din functiune. In ciuda acestor eforturi, incidente tehnice pot sa apara, cauzele principale fiind:

·         factori externi (lucrari de excavatii in zona de protectie a conductelor);

·         coroziune sau eroziune interioara;

·         defecte aparature in faza de constructie;

·         alunecari de teren sau schimbarea cursurilor de apa;

·         lucrari de mentenanta efectuate necorespunzator;

·         atentate;

incendiu

In noaptea de 1 spre 2 aprilie 1984, la ora 2:30 conducta magistrala Est II a cedat brusc in zona satului Ferastrau-Oituz din judetul Bacau. In urma exploziei un tronson de conducta cu lungimea de 10m a fost aruncat din zona de pozare impreuna cu o greutate de lestare a conductei de circa 3,0 tone la o distanta de 15 metrii, creandu-se in zona avariata un crater cu diametrul de aproximativ 20m si o adancimea de circa 5,5m[i].

In zona incidentului tehnic conducta magistrala cu diametrul de 28” (711,2mm) a fost construita din tevi de otel X60 in conformitate cu specificatia tehnica API5L, tevi produse Iugoslavia de uzina Kumanovo.

Un aspect deosebit trebuie amintit. Asa cum este mentionat mai sus conducta DN700 Est I a fost realizata in anul 1959, iar DN800 Est II in perioada 1970-1973.

In anul 1975 viituri de o intensitate exceptionala au fost provocate pe raul Oituz in urma ploilor abundente din zilele de 1 si 2 mai a caror amploare nu a mai fost inregistrata in perioada ultimilor 85 de ani. In anumite zone albia raului Oituz a suferit o serie de modificari si a produs ruperi de maluri. Drumul national DN11 a fost distrus in mai multe puncte, au fost avariate linii electrice si linii de telecomunicatii.

 Magistrala de transport DN800 Est II a fost direct expusa actiunii de distrugere a curentului de apa, a plutitorilor antrenati de acesta si a vibratiilor in zona satului Ferastrau-Oituz, conducta fiind complet dezvelita pe o lungime de 180m, iar lungimea totala a tronsonului afectat fiind de aproximativ 350m

conducta distrusa de explozieSub presiunea factorilor politici operatorul conductelor de transport gaz a avut la dispozitie doar o luna pentru remedierea definitiva a avarilor aparute. Neexistand posibilitatea de achizitionare rapida a materialului tubular cu diamterul de 800mm in sortimentul corespunzator presiunii de proiectare a conductei de 50 bar, noul tronson a fost proiectat si executat din tevi sudate longitudinal DN700 otel X60 specificatia API 5L care au fost achizitionate pentru alte lucrari si fata de care lucrarile de remediere din valea Oituzului au avut prioritate.

Pentru lestarea conductei din cauza faptului ca lesturile inelare din beton armat prefabricat nu au putut fi confectionate de catre intreprinderea de specialitate in termenul scurt decat pentru jumatate din lungime s-a utilizat si o a doua solutie, de lestare a conductei cu prajini de foraj uzate si declasate.

In conditiile de timp impuse pentru realizarea lucrarii, inceperea executarii lucrarilor proiectate au devansat faza de proiectare solutiile tehnice fiind anticipate printro sustinuta asistenta la fata locului a expertilor proiectanti.

Asa cum este indicat in harta realizata in anul 1950 si prezentata mai sus in figura 1 traseul initial al conductei magistrale Est I a fost Coroi-Odorheiu Secuiesc-Miercurea Ciuc-Comanesti-Bacau-Roman. In anul 1952 prin decizia Consiliului de Ministrii a fost dispusa realizarea Grupului Industrial Borzesti si a orasului Onesti. In anul 1959 au intrat in functiune primele obiective fabrica de oxigen si monoclorbenzen, dupa care in 1960 au fost puse in functiune uzina de soda caustica cu instalatiile de electroliza cu diafragma, clor lichid, acid clorhidric etc[ii].

Toti acesti consumatori trebuiau alimentati cu gaze naturale, iar acesta a fost probabil unul din motivele pentru care in final magistrala Est I a fost deviata pe ruta Coroi-Odorheiu Secuiesc-Onesti-Roman si a trebuit sa traverseze dificilul pas Oituz.

La ora actuala cele doua conducte de transport gaze naturale au o durata de utilizare de 57 respectiv 46 ani sunt incluse in programul anual de investitii si modernizare, cu scopul final de “reabilitare” a  magistralelor de transport gaze Est I si Est II. Reabilitarea, presupune readucerea magistralelor la parametrii initiali (presiune de proiectare 50 bar si maxim de operare 45bar), fapt care este aproape imposibil de realizat tinand cont de durata trecuta de la punerea in functiune, conditiile de operare, multitudinea lucrarilor de reparatie curente si capitale efectuate, dar si din cauza actualelor conditii de traseu (cladiri realizate in zona de siguranta).

La vreme de nevoie şi cu lături stingi focul, dar se împute locul. (proverb romanesc)

 

 

 



[i] Sursa: Arhiva Muzeul Gazelor Naturale Medias

[ii] Sursa: Wikipedia, Istoria orasului Onesti