Rss

130 de ani de la nașterea celui care a ales Mediașul Capitala Gazului Românesc

În data de 3 iunie, se împlinesc 130 de ani de la nașterea lui Constantin Ioan Motăș  cel care a pus bazele industriei de gaze naturale româneşti. O mână de geologi, forajişti şi conductaşi sub îndrumarea unor vizionari de rang mondial, înfruntând condiţii extreme au făcut să apară în premieră europeană industria de gaze în România.

Constantin Ioan Motăş s-a născut în 3 iunie 1887, la Iaşi, a absolvit Liceul Internat din Iaşi în anul 1905, după care a plecat în Germania unde a studiat timp de 8 ani. În 1908 a absolvit, la Academia de Mine din Freiberg (Saxonia) cursurile de geodezie minieră, obţinând titlul de inginer cu cea mai mare menţiune „Auszeichnung”, în 1911 a absolvit Universitatea din Leipzig, cursuri de chimie anorganică și apoi doctoratul la Dresda în 1913, de asemenea cu menţiune maximă.

Istoria gazelor naturale din România începe cu descoperirea lor, cu totul întâmplătoare, în Bazinul Transilvaniei, în  anii 1908-1909 şi constituirea primelor firme de exploatare, transport şi distribuţie a gazelor naturale.

Marea Unire cu România, din 1 Decembrie 1918, a dus la preluarea acestei activități de la statul ungar la statul român, prin înfiinţarea, în anul 1919, a Direcţiei Gazului Metan, cu sediul la Cluj. O direcţie organizată ca Regie de stat, subordonată Ministerului Industriei şi Comerţului, din Bucureşti.

In contextul politico-economic de după reîntregirea României, C. I. Motăş a fost trimis în Transilvania, fiind însărcinat de către Ministerul de Industrie şi Comerţ cu o anchetă privind industriile şi zăcămintele miniere din noua provincie. Cu această ocazie cunoaşte Serviciul de exploatare al Statului, de la Cluj.

Patriot și promovator al capitalului autohton a dezvoltat prima societate cu capital mixt stat-privat din domeniul gazelor naturale din Europa.

Încă în  anul 1918 fusese cooptat în Comitetul de specialitate de pe lângă Consiliul Dirigent de la Sibiu iar la data de 30 iunie 1919 a fost numit, de către acest Consiliu, în funcţia de “Administrator de sechestru” al societăţii ungare de gaz (UEG) din Budapesta.  În această calitate lucrează intens pentru lichidarea societăţii ungare şi cumpărarea ei prin capital autohton.  A reuşit această dificilă misiune după o activitate de mai bine de 20 de ani.  Activitate în care s-a dovedit a fi un om inteligent, extrem de sever, conştiincios şi corect.

 

Om cu un caracter care i-a adus numeroase necazuri, pe care a reuşit totuşi să le depăşească fără compromisuri in cei 25 de ani de directorat la compania de gaz.

 

După mutarea la Mediaş, în anul 1923, a biroului din Târnăveni, C. I. Motăş determină înfiinţarea, în anul următor, a Direcţiei Centrale a Societății UEG.

Plasarea Mediaşului între cele două zăcăminte aparţinând UEG-ului, exploatate în anii ’20, şi în mijlocul locaţiilor concesionate de acest UEG, existenţa unui sistem de valori bazat pe cultura de sute de ani a saşilor, alături motive de natură economică, au dus, în martie 1923, la decizia alegererii acestui oraş ca loc unde îşi va desfășura activitatea Administratorul de sechestru, în cadrul Direcţii Centrale UEG.

Episodul cel mai dificil prin care a trecut C. I. Motăş s-a situat în perioada 1929 – 1930, când urmare opoziţiei sale faţă de intenţia de naţionalizare a societăţii SONAMETAN, preconizată de ministrul Virgil Madgearu, a fost arestat şi închis timp de o săptămână. Deşi nu fără efort a reuşit să dejoace planurile lui Madgearu, dezvoltând în continuare societatea SONAMETAN.

Fiind un organizator de excepţie, Motăş va realiza la Mediaş o structură foarte puternică a SONAMETAN, predecesoarea companiilor de astăzi din Mediaș, care au reușit să supraviețuiască la Mediaș în perioada interbelică, în perioada comunistă și în perioada zbuciumată a anilor 90. 

Un contemporan spunea: Avea o forţă de muncă excepţională. Programul său zilnic începea la ora 800 dimineaţa până la ora 1300, când mergea acasă, lua masa, apoi dormea, după care se întorcea la serviciu pe la ora 1600, spre a-şi continua lucrul până pe la ora 1900, când se întorcea din nou acasă spre a studia în continuare până la ora 2400.

Aspectele umane, culturale şi social-sportive ale angajaţilor societăţii au stat mereu în atenţia sa. Astfel, s-a îngrijit de construirea, la Mediaş, a unui sediu pentru funcționarii din companie, locuinţe de serviciu pentru angajaţii societăţii, a pus bazele Clubului Sportiv Gaz Metan. Apoi, a contribuit substanţial la ridicarea primului Gimnaziu românesc din localitate, a constituit o reală acţiune de mecenat la construirea a Catedralei Ortodoxe, a Bibliotecii Gazului Metan, a Cantinei  pentru angajații gazului, a filialei Asociaţiei Inginerilor şi Tehnicienilor din Industria Minieră etc.

 

Motăș a iubit Mediașul și gazul natural.